Istoriile refugiaților strămutați în Moldova

Refugiații nu sunt doar o masă uriașă de oameni, ci oameni individuali cu griji și bucurii, buni și nefericiți, care râd și plâng, iubesc și se supără. Sunt oameni care au fost nevoiți să-și părăsească casele, pe cei dragi și rudele, au fugit de la explozii și bombardamente într-o țară străină, fără să știe dacă se vor întoarce, dacă îi vor vedea pe cei pe care i-au lăsat în urmă în Ucraina , dacă își vor îmbrățișa fiii, tații, soții care au rămas să apere Patria Mamă. De-a lungul celor trei ani de muncă ai Echipei Mobile , ne-am întâlnit cu mulți oameni care, salvând-uși viețile , au venit în țara noastră din Ucraina .

Am ascultat povestea unei mame care a povestit cum fiica ei, sub vuietul sirenelor și bombardamentelor, a plâns în liniște și a șoptit: „Mami, nu vreau să mor, te rog ascunde-mă.” Ce să faci într-o astfel de situație?… În toate modurile posibile și imposibile, această femeie a ieșit din Ucraina și a venit la noi, în țara noastră, a cerut protecție pentru ea și copilul ei. Principalul lucru pentru ea acum este siguranța pentru ea și copilul ei.

Am vorbit cu un pensionar din Ucraina care a putut fi transportat în Moldova la rudele sale abia la doi ani de la începutul războiului. Ne-a povestit cum a fost bătut și torturat de soldații ruși care încercau să afle în ce trupe ale armatei ucrainene servea fiul său. A fost o poveste grea, dar a fost și mai greu să-l vezi pe bătrân, epuizat și slab, cu urme proaspete și cicatrici de la loviturile în cap. Era de nesuportat să privești în acei ochi, ochii unui bărbat în vârstă care trăise printr-un coșmar de abuz și tortură.

Toți, REFUGIAȚII care se află pe teritoriul Moldovei , toți acești oameni au fugit pe propria răspundere într-o țară străină, cu un limbaj de comunicare necunoscut, cu tradiții diferite, cu o mentalitate și un mod de gândire diferit. Ei fac tot posibilul să se integreze în societatea noastră: copiii învață în gimnaziile și universitățile noastre, învață limba de stat, adulții fac cursuri de limba română, stăpânesc noi profesii și își găsesc locuri de muncă.

Mulți dintre ei și-au pierdut persoane dragi în Ucraina , iar majoritatea au rămas fără locuințe, care au fost avariate de bombardamente și explozii. Dar ei continuă să trăiască, sprijinindu-se reciproc, cu răbdare și credință că totul se va îmbunătăți și războiul se va termina în curând.

„Datorită sprijinului UNFPA Moldova și Asociația Obștească Artemida, avem onoarea și oportunitatea de a ne întâlni cu refugiații din Ucraina pe tot parcursul timpului de la începutul războiului, oferindu-le informații, asistență psihologică și sprijin umanitar” ne spune Liliana, psihologul din cadrul Echipei Mobile .

„Beneficiarii salută Echipa Mobilă cu respect și zâmbete sincere, ascultă cu atenție informații noi, participă activ la discuții și primesc asistență psihologică individuală. Ne vorbesc despre problemele și planurile lor de viitor, pun întrebări, caută sfaturi, plâng și se bucură, știind că nici o cerere, nici una dintre întrebările lor nu va rămâne fără atenție și fără răspuns.” adaugă Liliana.

“Cu toții ne confruntăm uneori cu situații dificile în viață. Eșecuri, pierderi, dezamăgiri, speranțe neîmplinite – toate acestea fac parte din experiența fără de care nici un destin uman nu poate face. Dificultățile și depășirea lor întăresc caracterul, dar în momentele de tristețe și îndoială acesta este ultimul lucru la care ne gândim. Nu putem găsi întotdeauna puterea de a face față la toate pe cont propriu. În astfel de perioade, sprijinul și implicarea altora din exterior sunt adesea vitale. Și acesta este exact genul de sprijin pentru refugiații din Ucraina pe care Echipele Mobile UNFPA Moldova cu sprijinul Asociația Obștească Artemida îl oferă, oferind sprijin și servicii profesionale și de înaltă calitate beneficiarilor noștri. Ne îndeplinim misiunea cu mândrie și mare satisfacție morală, crezând cu fermitate că bunătatea și faptele bune sunt firul de aur care leagă sufletele și inimile tuturor oamenilor de pe Pământ”

Suntem convinși că doar împreună, prin eforturi comune consolidate putem face față tuturor provocărilor.